Ana si Andrei sapa o groapa si pun câteva seminte negre in ea, sperând ca un măr va răsări încurând , iar asteptarea lor nu a fost in zadar caci dupa câteva zile un firicel verde si crud isi scoase capul din pământ, ca dovada ca Ana si Andrei au avut grija de seminte udandu-le, oferindu-le lumina si putin ingrasamant, si ,desigur,dragoste,asa încât au reusit sa se dezvolte frumos iar nu dupa mult timp s-a format un copăcel dragut, de toata frumusețea si cei doi copii ,privindu-l , si-l imaginara ca un pom mare si cu multe fructe zemoase,dar stiau ca nu se va întâmpla decât daca ar fi continuat cu ingrijitul,ceea ce au si facut, cu mai mult spor chiar, decât atunci când au sadit semintele.