Am descoperit cărțile la o vârstă fragedă, în momentul în care am intrat în clasa I. Pe atunci nu știam să citesc însă adoram benzile desenate. Cu timpul am învățat să scriu și să citesc, citeam din ce în ce mai mult ca să îmi dezvolt vocabularul, doar cărți propuse de către profesorii mei eventual câte un ziar sau o revistă. Ușor, ușor am descoperit biblioteca. Jur că era să mă rătăcesc, astfel descoperind că mai există și o altfel de lume a cărților, nu doar cele istorice și literare. Am fost uimită când am văzut câte categorii de cărți există într-o singură încăpere. Erau de toate felurile, mici, mari, benzi colorate, doar scrise, având fel de fel de culori. Am ales la întâmplare un roman de dragoste scris de către actorul nostru George Călinescu, Enigma Otiliei. Din cartea aceea am învățat foarte multe și chiar am rămas uimită de modul în care s-a petrecut toată acțiunea. După aceea mi-am dat seama că pot avea încredere în cărți, că îmi pot schimba dispoziția și pot ajunge la o dependență care nu îmi face rău.
