Bună.
Mara rămăsese văduvă cu doi copii "sărăcuţii de ei", dar era încă "tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a lăsat să mai aibă şi noroc". Bărbatul său, Bârzovanu, fusese "mai mult cârpaci decât cizmar" şi-şi petrecuse viaţa stând mai ales ‘la birt decât acasă", lăsându-le copiilor o livadă de "vreo două sute de pruni’, o vie pe dealul de la Paulis şi casa care era a Marei, dată ca zestre când se măritase. Mara se hotărăşte să strângă bani, ca să scape de sărăcie şi să-şi crească cei doi copii, pe Trică şi Persida, cărora se străduieşte să le creeze o situaţie materială şi socială cât mai bună.Mamă iubitoare, Mara are modele de viaţa pentru copiii ei; pe fată, vrea să o vadă preoteasă, ca Pecica, iar pe Trică visează să-l facă maiestru-cojocar.Mara ascunde sub masca asprimii, o mare sensibilitate şi suferă de fiecare dată când copii ei trec prin dificultăţi, fiind totdeauna de partea lor.Când căsnicia Persidei este in declin, Mara e un permanent sprijin moral pentru fata ei, îi dă dreptate şi o ajută să treacă peste greutăţi.Mara este o personalitate puternică, fermă şi tenace, urmărindu-şi îndeaproape scopul, acela de a strânge bani, pentru a avea un statut social si material solid.
