Marin Sorescu, prin poezia " Pod peste suflet" exprima contopirea sufletului sau cu natura locurilor natale, patria sa. " Muntii tineri", " vadul adanc", plaiul ,zarea albastra sunt pentru el o gura de rai. Prin afirmatia " Ce bine e ca nici n-am pod " sugereaza uniunea lui cu elementele naturii care reprezinta pentru el un "pod peste suflet." in care gaseste tot ce are nevoie.