În calde seri de toamnă, cînd sorb cu-nfiorare
Din sînu-ţi cald parfumul, cu pleoapele închise,
Se desfăşoară-n visu-mi un ţărm făr' de abise,
Ce monoton sclipeşte sub revărsări de soare.O insulă pe valuri molatice mi-apare
Cu fructe dulci şi plante cu flori în veci deschise,
Bărbaţi subţiri, puternici, femei cu ochi de vise,
În cari străluminează sincerităţi bizare.Parfumul fiinţei tale m-avîntă-n ţări vrăjite,
Pe-un port plin de catarguri şi pînze obosite
De-a valurilor goană, din larg în largul zării,Pe cînd respir miresme de verde tamarind
Ce se-mpletesc cu cîntul luntraşilor şi-al mării
Şi sufletu-mi mireasma şi cântul mi-l cuprind
Poezia se numeste ''Parfum exotic''
