Incet ,incet septembrie a venit, iar noi am inceput scoala .Era o zi frumoasa ,soarele stralucea iar pasii mei se indreptau spre scoala .In sinea mea m-am bucurat foarte tare ,deoarece era ziua profesorului meu.Cu o zi inainte,i-am cumparat din fondul clasei ,o rama aurie ca spicele de griu la care i-am adaugat poza noastra ,a elevilor.Pe linga aceasta i-am facut o felicitare din carton,lipind pe ea trandafiri facuti din frunze de pomi . Inauntr-un ei am scris citeva versuri :profesor iubit, astazi e ziua ta ,iar noi elevii va dorim multa sanatate iar de cite ori o sa va uitati la rama cu poza ,amintiti-va de noi.Pe care totul le-am impachetat intr-o hirtie albastra ca cerul .
Incet ,am ajuns la scoala si spre bucuria mea ,el ne astepta in clasa cu frumosul tort .Luind cadoul am inaintat spre el si l-am daruit spunind el e din partea tuturor.
L-a despachetat si uitindu-se la micul tablou; i-au dat lacrimile de bucurie spunind "WoW ! ce frumos este si felicitarea ,citind-o tare .Am vazut pe chipul lui bucuria de nedescris si mai ales faptul ca el, si-a adus aminte cum e sa fii un copil.
