Răspuns :
1) [tex]\sqrt{7+4\sqrt{3}} = \sqrt{4 + 3 +4\sqrt{3}} = \sqrt{4 +4\sqrt{3} + \sqrt{3}^2}[/tex]
L-am scris pe 7 ca 4+3 şi pe 3 ca [tex]\sqrt{3}^2[/tex] . Acum dăm factor comun:
[tex] \sqrt{4 +4\sqrt{3} + \sqrt{3}^2} = \sqrt{(2+\sqrt{3})^2} = 2+ \sqrt{3}[/tex]
La fel procedăm şi pentru celălalt termen:
[tex]\sqrt{7-4\sqrt{3}} = \sqrt{4 -4\sqrt{3} + \sqrt{3}^2} = \sqrt{(2-\sqrt{3})^2} = 2-\sqrt{3}[/tex]
Suma lor o să fie [tex]2+\sqrt{3} + 2-\sqrt{3} = 4[/tex], care este număr natural.
2) Primul termen poate fi amplificat cu conjugata numitorului şi obţinem:
[tex] \frac{1}{\sqrt{1} + \sqrt{2}} = \frac{1}{\sqrt{2}+\sqrt{1} } = \frac{\sqrt{2}-\sqrt{1}}{(\sqrt{2}+\sqrt{1})(\sqrt{2}-\sqrt{1}) } = \frac{\sqrt{2}-\sqrt{1}}{2-1} = \sqrt{2}-1[/tex]
Amplificăm şi al doilea termen cu conjugata numitorului:
[tex]\frac{1}{\sqrt{2} + \sqrt{3}} = \frac{\sqrt{2}-\sqrt{3}}{(\sqrt{2} + \sqrt{3})(\sqrt{2}-\sqrt{3})} = \frac{\sqrt{2}-\sqrt{3}}{2-3} = \frac{\sqrt{2}-\sqrt{3}}{-1} = \sqrt{3}-\sqrt{2}[/tex]
Procedăm la fel şi pentru al 3-lea şi obţinem:
[tex] \frac{1}{\sqrt{3}+\sqrt{4}} = \sqrt{4}-\sqrt{3}[/tex]
La fel şi pentru celălalte.... Vei observa că adunându-le se simplifică şi rămâi la final cu:
[tex]1 + \sqrt{100} = 11[/tex], care aparţine N.
3) (Îl separăm pe 1 de restul adunările, ca să se simplifice calculele şi îl adăugăm la final)
Termenii acelor adunări se află într-o progresie geometrică, în care:
[tex]b_{1}= \frac{1}{2}\\ \\ q=\frac{1}{2}\\ \\ b_{n} = \frac{1}{2^{2008}} \\ \\ n=2008[/tex]
Pentru suma termenilor unei progresii geometrice avem formula:
[tex]S = b_{1} \frac{q^n-1}{q-1} = \frac{1}{2} * \frac{\frac{1}{2}^{2008}-1}{-\frac{1}{2}} = 1 - \frac{1}{2}^{2008}[/tex]
Acum îl adunăm pe acel 1 pe care îl lăsasem în urmă:
[tex]= 2- \frac{1}{2}^{2008}[/tex]
[tex]\frac{1}{2}^{2008} < 1 \\
\frac{1}{2}^{2008} > 0[/tex]
De aici rezultă concluzia... (2 minus ceva mai mic decât 1 şi mai mare decât 0 aparţine (1,2)
L-am scris pe 7 ca 4+3 şi pe 3 ca [tex]\sqrt{3}^2[/tex] . Acum dăm factor comun:
[tex] \sqrt{4 +4\sqrt{3} + \sqrt{3}^2} = \sqrt{(2+\sqrt{3})^2} = 2+ \sqrt{3}[/tex]
La fel procedăm şi pentru celălalt termen:
[tex]\sqrt{7-4\sqrt{3}} = \sqrt{4 -4\sqrt{3} + \sqrt{3}^2} = \sqrt{(2-\sqrt{3})^2} = 2-\sqrt{3}[/tex]
Suma lor o să fie [tex]2+\sqrt{3} + 2-\sqrt{3} = 4[/tex], care este număr natural.
2) Primul termen poate fi amplificat cu conjugata numitorului şi obţinem:
[tex] \frac{1}{\sqrt{1} + \sqrt{2}} = \frac{1}{\sqrt{2}+\sqrt{1} } = \frac{\sqrt{2}-\sqrt{1}}{(\sqrt{2}+\sqrt{1})(\sqrt{2}-\sqrt{1}) } = \frac{\sqrt{2}-\sqrt{1}}{2-1} = \sqrt{2}-1[/tex]
Amplificăm şi al doilea termen cu conjugata numitorului:
[tex]\frac{1}{\sqrt{2} + \sqrt{3}} = \frac{\sqrt{2}-\sqrt{3}}{(\sqrt{2} + \sqrt{3})(\sqrt{2}-\sqrt{3})} = \frac{\sqrt{2}-\sqrt{3}}{2-3} = \frac{\sqrt{2}-\sqrt{3}}{-1} = \sqrt{3}-\sqrt{2}[/tex]
Procedăm la fel şi pentru al 3-lea şi obţinem:
[tex] \frac{1}{\sqrt{3}+\sqrt{4}} = \sqrt{4}-\sqrt{3}[/tex]
La fel şi pentru celălalte.... Vei observa că adunându-le se simplifică şi rămâi la final cu:
[tex]1 + \sqrt{100} = 11[/tex], care aparţine N.
3) (Îl separăm pe 1 de restul adunările, ca să se simplifice calculele şi îl adăugăm la final)
Termenii acelor adunări se află într-o progresie geometrică, în care:
[tex]b_{1}= \frac{1}{2}\\ \\ q=\frac{1}{2}\\ \\ b_{n} = \frac{1}{2^{2008}} \\ \\ n=2008[/tex]
Pentru suma termenilor unei progresii geometrice avem formula:
[tex]S = b_{1} \frac{q^n-1}{q-1} = \frac{1}{2} * \frac{\frac{1}{2}^{2008}-1}{-\frac{1}{2}} = 1 - \frac{1}{2}^{2008}[/tex]
Acum îl adunăm pe acel 1 pe care îl lăsasem în urmă:
[tex]= 2- \frac{1}{2}^{2008}[/tex]
[tex]\frac{1}{2}^{2008} < 1 \\
\frac{1}{2}^{2008} > 0[/tex]
De aici rezultă concluzia... (2 minus ceva mai mic decât 1 şi mai mare decât 0 aparţine (1,2)
Vă mulțumim că ați ales să vizitați platforma noastră dedicată Matematică. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări suplimentare sau aveți nevoie de ajutor, nu ezitați să ne contactați. Vă așteptăm cu drag data viitoare și vă încurajăm să ne salvați în lista de favorite!