Răspuns :
Amintiri
O mare parte a copilăriei mi-am petrecut-o în casa strămoşească de la Islaz ,acolo unde eram la propriu înconjurat de natură .
O frumoasă amintire îmi deschide o filă spre trecutul meu , căci o frumoasă creatură mi-a ieşit în cale ca semn .Gărgăriţa , fiinţa necuvântătoare a lumii necuvântătoarelor , se aşezase pe umărul meu . Nu eram panicat , din contră ..eram mândru că din toţi prietenii cu caremă aflam , ea mă alesese chiar pe mine . Am privit-o , am admirat-o ..până când am luat-o în palmă , i-am spus să plece şi oriunde se va duce , până la următoarea aşezare , o voi urmări . Aşa s-a întâmplat . Am ajuns nu foarte departe , într-un luminiş . Acolo era un copil trist , cu larimi în ochi , suferind de singurătate ...dacă faptul că în prezent acel copil timid , singuratic , speriat de altădată este cel mai bun prieten al meu spune multe , atunci las prezentul să vorbească , sau să se înţeleagă de la sine .
Acea 'creatură va rămâne etern în sufletul meu , pentru că ea a întins o mână de ajutor amândurora . Iar acum o mai aştept odată , să mai facă o altă 'minune .
Vă mulțumim că ați ales să vizitați platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări suplimentare sau aveți nevoie de ajutor, nu ezitați să ne contactați. Vă așteptăm cu drag data viitoare și vă încurajăm să ne salvați în lista de favorite!