Toamna
Ciorile, mai buhalite aparura prin ograda,
Vantul sufla cu putere, strange frunzele gramada,
Struguri galbeni de prin vie raspandesc a lor mireasma,
Prunele se coc fudule, pregatite pentru-agheasma.
Aerul parca se schimba fiind din ce in ce mai rece,
O schimbare neinteleasa si cu cerul se petrece,
Cu gramezi de ceata sura se umpluse dintr-odata,
Iar satenii stiu ca toamna peste sat e asezata.
Vino, Ana Bladiana si mai scrie-i toamnei, poate,
Fara-a tulbura natura va mai sta sa se socoate,
Daca nu-i cumva mai bine, fara a-si mai face ura
Sa mai lase vara-n pace cu-al ei soare si caldura!
Ionas Darius
