Am inima-ncolţită-n rupte vene şi artere
Şi-mi culge-o lavă caldă; în erupţie
Sunt preambul către-un nu ştiu, plin de mistere
În sentinţa... pentr-o aşteptată execuţie.
Îmi curge corpul, tot o apă caldă
-Mai sunt ceva carbon, să am la iarnă,
Mă-oxigenez, un pic, din frunze ce mă scaldă-
Mă pierd din biologic, într-un mineral... sub iarbă.
E singura soluţie a recuperării;
Să mă predau la fiinţa ce-o iubesc!...
E timpul să-mi răspund răscumpărării;
Să redau, tot, ce am primit... Dumnezeiesc.
