A venit iarna!
Cununa de stelute argintii mult asteptate, mai ales de catre copii, s-a asezat stralucitoare pe fruntea muntelui nostru. Mantia alba, stralucitoare, i-a acoperit apoi umerii grei de ani, completand alura maiestuoasa a batranului. Covoare albe si moi s-au asezat apoi, parca sa-l invite pe mosneag sa paseasca increzator pe ele. Ninge neincetat de cateva zile iar copacii parca sunt din zahar. Gerul cumplit a incremenit toata suflarea intr-un tablou desprins dintr-un basm. Omatul a devenit sclipitor sub bagheta gerului, acest vrajitor cu inima de gheata.
E frumos cum numai in vis si in poveste poate fi!
