Mercutio: "Ah, bietul Romeo! e ca şi mort: străpuns de ochiul negru al unei fetişcane bălăioare, îi ăuie-n urechi un cântecel de inimă-albastră, şi discul inimii lui e despicat în două de săgeata orbului arcaş. Ăsta e om să ţină piept lui Tybalt?"
<< Romeo.: (catre Julieta, luandu-I mana)
De pangareste mana-mi sfanta-ti mana
Sa ierti acestor buze ale mele –
Doi pelerine ce-s rusinati - , stapana,
Cari c-un sarut pacatul vor sa-l spele. >>
Julieta.:
<< Nu pelerine, mana-ti sfanta vina n-are,
Caci pelerinii mainile de sfinti
Le ating si ei, in loc de sarutare,
Se-nchina si-si strang mainile fierbinti. >>
<< Dorinta veche acum pe moarte zace,
Iubirea noua sa-I ia locul vine,
Frumoasa ce-l facuse sa suspine
Cu Julieta-alaturi nu-I mai place.
Romeo acum iubeste si-I iubit,>>
Romeo.:
<< Vorbeste inca , inger de lumina,
Ca-n noapte tu-mi straluci de slava plina
Deasupra mea, ca-naripatul sol
Al cerului , pe care muritorii
Ii urmaresc nauci, cu ochii-n gol,
Cum suie galopand viteaz pe nori
Alene-umflati de vant , vaslind departe, In poalele vazduhului … >>
Julieta.:
<< De ce esti tu Romeo? … Uita-ti tatal!
Tagaduieste-ti numele, ori daca
Nu vrei o , jura-mi ca vei fi al meu
Si-atunci de tot ce sunt m-oi lepada si eu! >>
Romeo.:
<<Copila, jur pe sfanta luna care
Chenar de-argint pe varf de pomi brodeaza… >>
Julieta.:
<< O , nu jura pe luna-nselatoare,
Ce-si schimba discu-n fiecare luna,
Nu vreau sa fii sit u din cei ce mint… >>
Isolda: "Câte ai mai iubit înaintea mea?
Tristan: Niciuna.
Isolda: Şi după mine?
Tristan: Niciuna."
Isolda: "De ce?
Tristan: Sunt alte lucruri pentru care merită să trăieşti: datoria, onoarea.
Isolda: Dar aceste lucruri nu reprezintă viaţa, Tristan. Sunt doar ramele care încadrează viaţa şi sunt goale dacă, în cele din urmă, ascund zile lipsite de dragoste. Dragostea a fost lăsată de Dumnezeu. Ignoră dragostea şi vei suferi într-un mod în care nu îţi poţi imagina!
Tristan: "Atunci nu voi mai trăi fără tine."
Isolda: Să ştii că te iubesc, Tristan. Oriunde te vei duce, orice vei vedea, voi fi întotdeauna cu tine.
Tristan: Ai avut dreptate. Nu ştiu dacă viaţa este mai bună decât moartea. Dar iubirea a fost mai bună decât amândouă."
"Cum te-aş putea eu pierde pe tine, când tu eşti soarele meu, când razele tale mă încălzesc pe acest drum de ţară? Cum să uit eu soarele?"-Maitrey
