Cutia mea cu întîrî este imensă...bine înțeles ca nu o să stau să spun fiecare amintire a mea copleșitoare deoarece sunt o grămadă dar boi povesti despre una care o voi ține minte toată viață.eram la mare.voiam să fac un castel de nisip....nu aveam suficientă apă așa ca m-am dus cu găletușă până la apă...și când m-am întors am luat-onpe cărarea greșită și mi-am pierdut pățiții pentru o perioadă lunguță de timp...noroc ca a găsit un om bun la inimă și m-a ajutat să îmi găsesc părinții.de atunci mi-e frică să mai merg singură în aglomerație.