In opera unui scriitor se intalnesc fenomene care apartin tuturor variantelor si stilurilor unei limbi nationale, ea avand asadar calitatea de a reprezenta atat varianta normala cat si pe celelalte: populara, arhaica, dialectala argotica. Limba literara este o forma elaborata de existenta a limbii comune nationale, ea este expresia ei cea mai desavarsita, in sensul ca reprezinta o sinteza a dezvoltarii si a posibilitatilor limbii intregului popor. Fiind legatade traditie, ea este mai conservatoare decat limba populara, mai conventionala, dar si mai dinamica, mai receptiva la inovatiile impuse de dezvoltarea economiei, a stiintelor si a tehnicii. Limba literaturii ar denumi o relatie complexa, mai complexa decat cea desemnata prin notiunea de stil, deoarece ea nu este un simplu stil, ci o sinteza larga de pe baza mai multor stiluri.
