Nominativ: Un copil/ Copilul privea dulapul vechi al bunicii aruncat la gunoi.
Acuzativ: L-am vazut pe copil stand langa mama lui. (complement direct)
Acuzativ: Am mers langa copil. (complement de loc)
Genitiv: Cartile copilului zaceau in noroi. Cele mai frumoase flori erau ale copilului.
Dativ: Batranul i-a dat copilului niste nuci.
Vocativ: - Copilule, pleaca de acolo!
Nominativ: Tara noastra are valori incrise in patrimoniul Unesco.
Acuzativ: Am vazut un documnetar despre tara mea.
Acuzativ: Am mers in tara asta iarna. (complement de loc)
Genitiv: Dealurile tarii sunt pline de livezi. Cele mai podgorii sunt ale tarii noastre.
Dativ: Poetul i-a dat tarii insusiri omenesti in poezia sa.
Vocativ: - Tara, mandra tara! (dar aceasta situatie se poate doar in operele literare unde tara este personificata!)
Nominativ: Un tablou/ Tabloul celebru zacea pe raftul plin de praf al muzeului.
Acuzativ: Am vazut celebrul tablou Mona Lisa stand intr-o galerie in muzeul Luvru. (complement direct)
Acuzativ: Am mers langa tablou. (complement de loc)
Genitiv: Rama tabloului zacea in noroi. Cele mai frumoase culori erau ale tabloului mamei.
Dativ: Batranul i-a dat tabloului o rama noua.
Vocativ: - Tabloule! (dar aceasta situatie se poate doar in operele literare unde tabloul este personificat!)
