În Orient, economirea rurală păstrează caracteristicile sale anterioare. Societatea rurală era împărțită între o majoritate de țărani săraci și o minoritate de mari proprietari. Țăranul trebuia să plătească impozit statului și multe alte obigații marilor proprietari funciari. Curând, situația lor a devenit grea, ei ridicăndu-se la luptă,lumea orientală fiind de multe ori zguduită de aceste revolte.Ca și în Occident, pământul rămânea sursa de hrană pentru popor. Deși sistemul de cultivare a pământului era rudimentar, s-au practicat ingenioase tehnici deirigare, ce s-au răspândit până în lumea musulmană sau în Spania; producțiile agricole au fost mai mari și prin introducerea și difuzarea de noi culturi.Formele de viață din China, în cultura căreia se întâlnesc folosofia lui Confucius și budismul, legea milei față de săraci, au trecut apoi în Coreea și de acolo înJaponia. Aceste țări n-aveau nicio legătură cu lumea europeană.
