E toamna... inca...
O toamna tarzie, rece, umede, trista... Greu iti vine sa iesi la
plimbarea obisnuita de pana acum; parca mersul pe jos nu mai are acelasi
farmec printre stropii fini si ascutiti de burnita rece si aproape
inghetata.
E toamna, o toamna tarzie inundata de melancolii si
tristeti. Te astepti oricand sa te invadeze albul inghetat al iernii,
cand ai prefera sa privesti natura
pe geam, in timp ce stai la caldura caminului, citind, scriind, cu
muzica data in surdina si cu o cana de ceai cald sau vin fiert in fata.
Si totusi toamna are farmecul ei aparte... Are doza ei de splendoare, unica pentru fiecare clipa care trece...
E toamna... Toamna tarzie...
