In partea a treia Creanga da mare importanta satului sau natal .Nica urmeaza cursurile Scolii Domnesti din Targu Neamţului,
apoi pe cele de la Scoala de Catiheti, din Falticeni. Pleaca din satul natal si urmeaza formarea lui Nica ca om care are de-a face cu grijile zilei d e mainel,despre relaţiile cu colegii de şcoală, cu varul sau Ion
Mogorogea, Gatlan, Trasnea, Oşlobanul,impreună cu care statea in gazda
la Pavel Ciubotarul. Are singur grijile vietii de zi cu zi In acest capitol se pune accent pe
„fabrica de popi“ din Falticeni, pe obiceiurile fiecarui membru din clerul bisericesc , pe manualele scolare care sunt greoaie si de neinteles, pe invatarea mecanică, drept exemplu ar fi
Trasnea pentru care gramatica era de neinteles. Nica mai povesteste si de serile petrecute la crasma unde se distrau grozav.
Toate acestea, oferă o imagine asupra şcolii româneşti din acea perioadă
