Nu mai era de trăit pentru şoareci din pricina motanului. În fiecare zi doi sau trei dintre ei cădeau în ghearele sale. La un moment dat s-au adunat cu toţii să hotărască cum să scape de primejdie. Au vorbit ce-au vorbit, dar nu le venea nimic mai special în minte.Dar iată că nun şoricel luă cuvântul:— Am să vă spun eu cum putem scăpa de motan. M-am gândit că murim atâţia fiindcă nu ştim când acesta se apropie de noi. Trebuie să-i legăm la gât nişte zurgălăi, care să sune tare. De fiecare dată când motanul se va apropia de noi, zurgălăii ne vor da de veste şi vom putea fugi la timp.— N-ar fi rău, spuse un şoricel bătrân, numai că cineva trebuie să şi lege zurgălăii la gâtul motanului. Te-ai gândit bine, fă tu treaba asta şi ţi-om rămâne recunoscători cu toţii....
Coroana? †
