În loc de KMnO4/H2SO4 trebuie să fie K2Cr2O7/H2SO4.
Calculăm masa molară a compusului cu formula C6H12:
M C6H12 = 6*12 + 12 = 84
Calculăm câţi moli reprezintă cele 8.4 grame:
[tex] \frac{8.4}{84} = 0.1 \ moli \ C_6H_{12}[/tex]
Aflăm câţi moli de K2Cr2O7 de concentraţie 1/3M se află în 200 ml (0.2 L) soluţie:
1/3 moli K2Cr2O7 ........................... 1 L soluţie
x moli .............................................. 0.2 L soluţie
x= 1/15 (lăsăm sub formă de fracţie fiindcă se va simplifica mai târziu)
Reacţiile de oxidare posibile, pentru alchene:
R-C=C + 5[O] -> R-COOH + CO2 + H2O
R-C=C-R' + 4[O] -> R-COOH + HOOC-R'
R-C(C)=C-R' + 3[O] -> R-CO-C (cetonă) + R'-COOH
R-C(C)=C(C)-R' + 2[O] -> R-CO-C + R'-CO-C (două cetone)
(nu am mai adăugat atomii de hidrogen ca să fie mai clar modul în care sunt legaţi carbonii)
În cazul permanganatului de potasiu, trebuie să memorezi că dintr-un mol se obţin 3[O] (oxigen atomic).
Calculăm câţi moli de [O] se obţin din molii de K2Cr2O7 pe care i-am calculat mai sus (1/15):
1 mol K2Cr2O7 .................... 3[O]
1/15 moli .............................. x
x= 1/5 = 0.2 [O]
Acum, ştim că pentru oxidarea a 0.1 moli C6H12 s-au folosit 0.2 [O]. Aflăm cât se foloseşte pentru un singur mol: (evident, se înmulţeşte cu 10, dar de dragul explicaţiei scriu şi regula de trei)
0.1 moli C6H12 ................. 0.2 moli [O]
1 mol C6H12 .................... x
x = 2 [O]
Dacă te uiţi în reacţiile de oxidare a alchenelor pe care le-am scris mai sus, observi că 2[O] apare doar în dreptul compusului de la final. Acel 'R-C(C)=' reprezintă un atom de carbon legat printr-o dublă legătură de un alt carbon şi prin 2 legături simple de alţi doi carboni.
Compusul cu formula C6H12 care îndeplineşte acea structură este 2,3-dimetil 2-butena. Am lăsat structura acestuia şi reacţia în imaginea de mai jos.
