ntr-o seara de toamna, torcand pe prispa casei, Vitoria Lipan se gandeste cu drag la sotul sau, oier priceput, vesel si plin de viata,amintindu-si ca la nunti si petreceri spunea mereu o poveste in care se explica cum i-a inzestrat D-zeu pe munteni cu inima usoara. Ea este ingrijorata de intarzierea prelungita a lui Nechifor Lipan, plecat la Dorna sa cumpere oi.
