Numai o saptamina dupa Craciun,s-a instapinit iarna peste lume,pina la maginile zarii.S-a pus cu temei,sa nu se mai clinteasca pina nu vor incepe vinturile primaverii.Copiii privesc prin fereastra minunea de afara ,si dupa muierea frigului,iesira in graba cu saniutele pe afara.Cirmacii mai mari porneau cu saniutele pe costisa din capul satului.Era o coasta inalta ,larga,de unde puteau pleca,din virful ei,deodata,zeci de saniute veneau ca trasnetul,prin pulbere de zapada,pina la poalele ei unde era ses.Sunt fericiti suind dealul si alunecind la vale! Spre seara,gerul se inteteste si copiii,cu fortele refacute,inbujorati la fata si plini plini de voiosie,se intorc la casele lor.
Noaptea si linistea se asterne peste sat. sper ca iti place ^..^
