A sosit doamna iarna in caleașca ei de vijelie,îmbrăcată in haine albe.Din vazduh se impraștie fulgi de nea amorțiți.Țurțuri sclipitori sunt agățați de stresinile caselor care par din ce in ce mai mici. Pufosii copaci de zapada s-au inveșmantat in straie noi.Apele sunt înghețate.Numai gheață sunt acum,iar copii vin de ici si colo sa patineze. Florile de gheață se aștern. Pe munți, o fiara se ridica si dintr-o data urla, iar prada-i înspaimantata. Noaptea fumuri albe se lasa si începe o vijelie ca in basme numai este. Iarna pictează natura in zahăr si in foametea animalelor. (Apropo aia cu urletelor si unele expresii le-am luat dintr-o carte de la editura edu Miezul iernii de Vasile Alecsandri.)
