In balada “Miorita” elementele fabuloase se imbina cu cele reale.
Prima parte a baladei face trecerea din lumea reala in cea de basm”Pe-un picior de plai/Pe-o gura de rai”.
Personajele se afla si ele sub domnia fabulosului,referire facand
cifra trei,specifica basmului”trei turme de miei/Cu trei ciobanei,/Unu-i
modovan,unu-i ungurean,/Si altu-i vrancean.”
Motivul complotului este pus la cale de doi dintre baci,cel ungurean
si cel vrancean,deoarece averea celui moldovean era mai mare decat a
lor.Aceasta avere este descrisa cu ajutorul superlativelor cantitative
si calitative:”S-are oi mai multe,/Mandre si cornute,/Si cai invatati/Si
cani mai barbati.”
In a doua parte a poeziei este prezentat dialogul dintre miorita si cioban.
Miorita in aceasta balada are rol de adjuvant, aceasta fiind sfatuitorul baciului.
Comportamentul oitei este descris de doua ori tocmai pentru a-l
evidentia”: De trei zile-ncoace/ Gura nu-i mai tace/ Ori iarba nu-i
place”.
Miorita realizand ca are puterile limitate,exact ca un animal din
basme,pune la cale un plan :”Stapane,stapane,/Iti cheama s-un cane/Cel
mai barbatesc/Si cel mai fratesc”.
Partea a treia prezinta testamentul ciobanasului si are elemente de basm.
Moartea sa, este vazuta ca o nunta insa una la un nivel fabulos
deoarece la aceasta participa atat elemente cosmice cat si cele
terestre,mireasa fiind”o craiasa”,nuntasii”brazi si paltinasi” “paseri
lautari”.
In cea de-a patra parte est prezentata maicuta batrana care-si cauta cu disperare fiul.
Aceasta il descrie pe ciobanas ca fiind ideealul frumusetii
masculine,portretul sau fiind constituit prin metafore:”Mandru
ciobanel,/ Tras prin inel/ (…) Mustacioara lui/ Spicul graului.”
In concluzie,balada “Miorita” contine elemente reale si fantastice care se impletesc armonios pentru a creea fluiditate.
