Ca în toate poeziile de dragoste, şi în poezia Floare albastră, de Mihai Eminesc domină timpul viitor al verbelor care exprimă trăirile interioare ale unei iubiri perfecte, care, dacă s-ar împlini, fericirea ar fi deplină, de aceea ea este proiectată în viitor: „vom şedea”, „mi-i spune”, „mi-i ţinea”, „mi-i spune”;- epitetul „dulce”, caracteristic artei poetice eminesciene, surprinde şi aici prin inedit, în comparaţiile: „dulci ca florile ascunse” sau metaforele: „dulce minune”, „dulce netezindu-mi părul”, „dulce floare”;- epitete: „de-aur părul”, „albastra, dulce floare”;- comparaţii: „Voi fi roşie ca mărul”, „Dulci ca florile ascunse”;- personificări: „izvoare plâng în vale”;- expresii populare: „de nu m-ai uita încalţe”,
Succes la scoala!!
