La Polul Nord (poti sa-l schimbi)
Calatoream prin lumea viselor.Calatoream fara a avea bani sau instructiuni.,Aveam in buzunoare doar stelele luminate ale mintii mele.Si uite , m-am oprit .Dar unde sunt?Ce fac eu aici si unde sunt mama, tata...fratii!Nu-s!
E o intindere nesfarsita de gheata , zapada...de alb!Din cer cad picuri reci , pufosi , in forme diferite.Da....asa e, ninge!Dar ce se aude?A fost un urlet?Unul de jale sau unul de fericire?Foarte multe intrebari a caror rapuns sper sa il aflu, caci de nu , de nu ma ratacesc in propriile ganduri!Ma apropii de murmurul acela misterios!Se aude mai tare..!Am ajuns.Am vazut pe zapada alba , o mica pata rosie. Langa ea , trist si neajutorat , un urs.Unul din acela alb !Un ursulet polar, caci era un pui asa dragut .M-am apropiat cu frica.Inima imi batea tare..statea sa imi iasa din piept.Am vazut o rana care ii sfasia corpul.Avea o rana , nici mare, nici mica...asa..cat sa creeze o durere greu de suportat.Ma uit la hainele pe care le port.Sunt dragele mele pijamale.Rup cu tragere de inima o fasie.Ma apropii si leg pufosul urs la rana. Ma ui in ochii lui.Era indurerat!Cat suferea saracul.Oh..cat suferea.Parca ma durea pe mine.
Imagina se sterge si totul e neclar. m.am trezit
