Prima înflorire
Pe când eram doar un copăcel,crescut la marginea pădurii,mi s-au întâmplat multe lucruri .
Era toamna și sezonul ploilor și,în deosebi a furtunilor . Așteptam foarte mult anotimpul revenirii la viață,primăvara . Deși frunzele mele abia se îngălbeneau și cădeau formând un minunat ”covor”,eu mă gândeam cum va fi când voi avea muguri , și mai apoi,floricele .Avea să fie prima primăvară din viața mea . Cum stăteam eu liniștit,gândindu-mă la ce avea să urmeze după ce se va încheia toamna și friguroasa iarnă,observ că vântul începe să bată din ce în ce mai tare . Chiar dacă aveam scoarța mea cea groasă și încă câteva frunze rămase din coroana mea,tot îmi era frig . Mă gândeam că vântul se va potoli,dar el bătea din ce în ce mai tare . De parcă nu era de ajuns acest lucru,începuse ploaia,cu stropi care se făceau tot mai deși și mai mari . Atunci mi-am dat seama că a început o furtună groaznică . M-am speriat și am încercat să uit că este o furtună,așa că am adormit . Deși încă simțeam vântul cel năprasnic,am început să am un vis foarte frumos . Am visat cum ar arăta primăvara . Am visat cum că era începutul primăverii,cum că iarna se sfârșise și eram înconjurat de o grămadă de ghiocei,zambile și lalele,care aveau un miros deosebit . Mie îmi căzuse toată haina de zăpadă,care mai apoi s-a transformat în apă . Aveam coroana plină de floricele . Floricele erau de un alb imaculat și îmi făcea mare plăcere să le am și să știu că sunt ale mele . Mă consideram un copăcel norocos,când,am simțit un vânt puternic care m-a trezit din somn și mi-a întrerupt visul meu atât de frumos .
În cele din urmă,furtuna s-a sfârșit și visul meu a devenit realitate .
Sper că te-am ajutat . Multă baftă ! :*
