Alice statea pe malul apei impreuna cu sora ei. Se plictisea, cand deodata alerga pe langa ea un Iepuras Alb. Il auzi bombanind ca are sa intarzie. Apoi il vazu ca se uita la ceasul pe care il scosese din buzunarul vestei si alearga si ma grabit. Atunci o lua si ea la fuga dupa el.
Iepurasul disparu intr-o vizuina si Alice, dupa el. Dupa o bucata de drum drept, vizuina o lua brusc la vale, Alice incepu sa cada, ca intr-o fantana, dar incet. Caderea dura atat de mult ca fetei ii veni somnul. Cand sa adoarma, ateriza pe un maldar de frunze vestede si nu se lovi deloc.
Alice zari Iepurasul Alb si se lua iar dupa el, dar el disparu si fata se trezi intr-o sala lunga cu usi de jur imprejur, toate incuiate. Pe o masuta de cristal zari o cheita de aur, dar nu se potrivi la nici o usa.
O singura usita mica se deschise cu cheita de aur, dar Alicei nu ii incapea nici capul prin deschizatura. Se ma uita o data pe masuta, poate va gasi ceva sa o ajute. Gasi o sticluta cu o eticheta pe care scria: Bea-ma !. Bau intai putin si, cum avea gust bun, o bau pe toata. Se pomeni ca se face din ce in ce ma mica, asa, cam de o palma inaltime.