Prepoziția este o parte de vorbire neflexibila care exprimă relatiile sintactice de subordonare dintre un substantiv (sau un substitut al acestuia) ori dintre un verb și un alt cuvint. Prepoziția nu are functie sintactica și are rol morfologic auxiliar. Ea se analizeaza gramatical cu partea de vorbire care o însoțește.
În limba romana contemporană prepoziția cere cazul: acuzativ, genitiv și dativ.
După formă, prepoziția se clasifică în:prepoziție simplă (un singur element): a, către, contra, cu, de, fără, în, întru, pe, pentru, până, peste, printre, prin, din,după, asemenea, datorită;prepoziție compusă (din două sau mai multe prepoziții simple): de la, de către, de pe, fără de, pe la, de pe lângă, de peste, pe lângă, pe sub, de pe sub, până pe la;locutiune prepozitionala.. (grupuri de cuvinte cu înțeles unitar care au rolul de prepoziții): dincolo de, în afară de, în sus de, în jos de, la dreapta, la stânga, de jur împrejurul, în fața, în spatele, în dosul, îndărătul, în urma, de-a lungul, de-a latul, din pricina, cu excepția, în privința, dindărătul, pe dinafara, conform cu, contrar cu, cu tot, în loc de, față de, potrivit cu, cu privire la, înainte de
Nu raspunde la nici o intrebare
