Era o zi de primavara foarte călduros,setea covarsitoare nu se oprea,mergeam de ore întregi pe munte şi parca pe fata mea palidă picau picături de viaţă,se scurgeau din mine fără încetare.Transpiratia era ca o usturime înduiosata care curgea ca niste picaturi umede pe tot corpul meu.Treceam prin paduri si vedeam in toate partile codri uriasi de parca ar cadea din radacini.Cand in sfarsit am iesit din padure,noi simteam ca lesinam de turbarea caniculara.Atunci cand am anuns la un magazin prima dat am cumparat apa.Primele picaturi erau picaturile vii care le asteptam de mult.Parca am mers veacuri netremnice pe jos iar noi nu am intalnit vreo vină adanca.
Sper ca team ajutat
