București, 18 aprilie SCRISOARE AMICALĂ DRAGA MEA PRIETENĂ Cu toate că au tr ecut numai trei zile de cînd ne-am despărțit, am simțitnevoia să îți fac o mărturisire, amintirile recentei excursii sunt încă atît de vii,încît îmi simt și acumsufletul plin de bucurie.Cui puteam să îi spun aceste lucruri, decît ție, cea care mi-ai fost alături înacele zile luminoase.Îmi revine în minte prima dimineață petrecută la cabană, cînd am simțitaerul curat de munte. Ieșisem împreună foarte devreme și dintr-o dată am simțitmăreția munților cu prezența lor copleșitoare, masivă. Eram singuri înapropierea lor și ne simțeam inferiori în comparație cu prezența masivă. Înțelegi, cred, de ce mi s-au întipărit în minte acele imagini și de ce mi-aurămas în suflet acele zile frumoase, unice.Aștept cu nerăbdare să ne întîlnim, atunci cînd vei reveni. Pînă atunci, Rămîn a ta prietenă
