Intr-un regat, s-a nascut o fetita, care-i murise mama. Tatal fetitei se casatorise cu o alta femeie, care avea si ea alte doua fiice. Cand au crescut mare, mama vitrega mereu isi batea joc de fata care-i murise mama, impreuna cu fiicele sale, care la fel erau rele. Fata orfana era mereu murdara de cenusa, deaceea o numeau Cenusareasa.
Odata, a venit la casa lor o scrisoare de la rege, prin care chema orice fata din regat la petrecerea in care printul isi va alege mireasa. Cenusareasca nu putea merge, deoarece era imbracata urat, deaceea a ramas sa-si gateasca surorile pentru serbare. Dupa ce au plecat toti, Cenusareasca a inceput sa planga. Deodata a venit o zana, care i-a spus Cenusaresei sa aduca un dovleac, si sa-si cheme prietenii. Dupa asta, zana a transformat dovleacul intr-o trasura, iar pe prietenii ei in oameni, care conduceau trasura, iar pentru Cenusareasa - o rochie care stralucea impreuna cu niste pantofi de cristal. Acum Cenusareasa a putut sa plece, dar zana i-a zis sa se intoarca pana la miezul noptii, deoarece atunci totul va reveni la forma initiala.
Cand au ajuns la palat, printul imediat a pus ochii pe Cenusareasa si a invitat-o la dans. Cand orologiul a batut ora 12, Cenusareasa si-a amintit de spusele zanei, si a fugit de la sarbatoare, iar printul dupa ea, iar pe scari, Cenusareasa isi pierduse un pantof, si cazut i-l lasa. Printul i-l lua, si a spus ca fiecare fata din regat sa masoare pantoful, iar cu-i o sa-i mearga, o va lua de mireasa.
A doua zi, cand au ajuns la casa Cenusaresei, piciorul ei a intrat fara greutate in pantof. In acel moment, Cenusareasca s-a tranformat la fel cum era si la serbare.
In acea zi, ei s-au casatorit, si au trait fericiti.
