Era o zi frumoasa de vara . Eu impreuna cu prietenii mei ne-am gandit sa mergem la o drumetie prin padure . Am plecat pe la 7 dimineata , imbracati destul de lejer . Cand am ajuns in padure nu imi venea sa cred ce minunatii . Copaci inalti care pareau ca ating cerul cel albastru care te impingea la visare , plin de verdeata de unde mai sarea cate un iepuras . In copaci erau veverite micute si dragute , cu care vroiam sa ma joc dar din pacate erau speriate . La cam 20 de metri de mine se afla un parau atat de cristalin si de limpede , incat te puteai oglindi in el . Ei bine , dupa ce am vazut toate aceste minunatii , eram foarte fascinata ca am venit . Ei bine , lucruri aveau sa se inrautateasca , deoarece un prieten , pe numa Andrei care era mai neastamparat de fel , s-a bagat intr-un tufis , iar langa el era un urs . Acesta a inceput sa urle si nu stia ce sa faca . Noi eram prin zona , admiram natura si nu stiam de ce acesta urla .. Cand ne-am uitat , acolo era un urs . Acesta era flamand .. Noi am vazut un stup de miere , nici nu imi dau seama cum l-am luat si i l-am aruncat ursului .Parca de frica nici nu am mai simtit intepaturile albinelor . Dupa ce am aruncat acel stup , am fugit , iesind gafaind din padure . A fost o drumetie frumoasa , mai putin faza cu ursul , care ne-a speriat de maorte.
