Angajarea tarilor Romane în razboiul antiotoman de la sfîrsitul sec. al XVI-lea a fost determinata de factori interni si externi.În lupta antiotomană domnul tarii Romanesti miza pe o sustinere a popoarelor balcanice: a negusto- rilor si clerului din Balcani, a conspiratiei grecesti antiotomane.Rolul hotarîtor în concentrarea fortelor antiotomane trebuia sa-l joace unirea eforturilor tarilor Rom
ane. Actiunile antiotomane ale romanilor s-au desfasurat într-un cadru politic extern favorabil, determinat de constituirea unei coalitii europene antiotomane- Liga Crestina, initiata de Imperiul Hasburgic si Statul Papal.Acestia au fost factorii ce au servit drept premisa a razboiului antiotoman si a unirii politice a tarilor Romane.Mihai Viteazul devine domn al tarii Romanesti și în octombrie 1593, fiind sprijinit de marele vizir Sinan Pasa, de puternica familie a Buzest. Mihai Viteazul încheie un un tratat de alianta cu Imperiului Habsburgic prin care împaratul Rudolf al II-lea îi recunoaste lui Mihai domnia erieditara si îi acorda ajutor financiar pentru a naimi lefegii si a opri pe otomani la Dunare.
