Ajunsesem la Costinești! Într-o dimineață de august...mă trezisem de dimineață și plecasem pe malul mării! Ziua începea să mijească iar pescărușii începuseră să danseze prin aer. Pe plajă se adunaseră grupuri de turiști cu aparatele de fotografiat, cu telefoanele mobile ca să surprindă magicul răsărit al soarelui, printre ei... eram șimeu...animat de același scop. Zarea se înroșise și un cerc roșu-aprins începu să iasă parcă din apa vălurită a mării! Lin, fermecător, razele lui luminau chipurile și umbrele...era o feerie...Un soare imens ne-a salutat!
