vara cea luminoasa
era o dimineata de vara
ma plimam cu ati copi pe ulita satului
-ce frumoasa e vara magnifica zana.spun eu
-e stai tu si viseaza vara e un anotimp nu o zana .au sus copii in bataie de joc
-ea exista si am sa dovedesc
langa sat se intindea o padure deasa cu copacii atat de grosi ca nici 20 de flacai puternici si 10 cai sprinteni nu puteau darma un copac.
desi nu aveam voie mam avemturat in padure unde se zvonea ca este o dara de aur lasata de trena zanei verii.
am mers si am mers pana am ajuns la un izvor mam intins pe iarba si am adormit.
prin vis auzeam o voce dulce si cristalina care zicea vino la mine sant langa stejarul din mijlocul padurii vino vino.
brusc mam trezit nu stiam daca sa ma duc s-au a fost doar imaginatia mea dar naveam nimic de pierdut asa ca mam dus.
am mers o bucata de timp pana am ajuns langa un stejar inalt si gros atat de gros de numi venea sa cred acolo langa stejar era o faptura cu pielea alba si orochie din aur .
-cine esti
-eu sunt zana vara
-stiam ca existi dar acum cum mai ajung acasa
-te voi duce eu si te vei trezi maine dimineata crezand ca ai visat
mam trezit a doua zi si am zis
-zana s-a inselat imi aduc aminte totul
si in acea zi am povestit la tot satul despre intamplarea mea dar nimeni nu ma crezut
